Incredibil: Cum învață câinii cuvinte noi doar ascultându-ne, exact ca bebelușii

Oricine are un câine știe că anumite cuvinte magice, precum „plimbare”, „mâncare” sau „jucărie”, declanșează o reacție imediată și entuziastă. Până recent, se credea că această înțelegere este rezultatul asocierii repetate și directe: îi arăți câinelui lesa și spui „plimbare”. Totuși, un nou studiu revoluționar publicat în revista Science răstoarnă ceea ce știam despre câini care învață cuvinte, sugerând că procesul cognitiv este mult mai sofisticat și mai apropiat de cel uman decât am fi îndrăznit să credem.

Descoperirea din revista Science: Învățarea latentă

Studiul, care a făcut înconjurul lumii științifice joi, aduce dovezi concrete că anumite exemplare canine excepționale posedă capacitatea de a învăța vocabularul uman prin simpla ascultare a conversațiilor ambientale. Acest proces, cunoscut sub numele de învățare latentă sau socială, este mecanismul fundamental prin care bebelușii și copiii foarte mici încep să înțeleagă lumea din jurul lor înainte de a putea vorbi.

Cercetătorii au demonstrat că acești câini nu au nevoie de recompense, clickere sau repetiții istovitoare pentru a asocia un sunet cu un obiect. Este suficient să audă stăpânii vorbind între ei despre un anumit lucru pentru ca, în mintea lor, să se creeze o legătură semantică. Această descoperire plasează inteligența canină într-o nouă lumină, sugerând o complexitate neuronală care a evoluat probabil în paralel cu domesticirea lor alături de oameni.

Experimentul „Pizza” și dovezile anecdotice

În spatele acestui studiu se află cercetătoarea Shany Dror, de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena. Dror conduce de câțiva ani un experiment amplu dedicat câinilor cu aptitudini speciale de învățare a limbajului (Gifted Word Learners). Punctul de plecare al studiului a fost o serie de observații anecdotice care păreau prea incredibile pentru a fi coincidențe.

„Acei oameni mi-au povestit, de exemplu, că atunci când vorbeau despre o comandă de pizza, câinele a intrat în sufragerie aducând o jucărie denumită ‘pizza’”, a declarat Shany Dror, citată de Agerpres. Pentru a verifica dacă nu este vorba doar de noroc sau de indicii non-verbale subtile, echipa condusă de Dror, în colaborare cu cercetători de la Universitatea Lorand-Eotvos din Ungaria, a conceput un test riguros.

Oamenii de știință au testat capacitatea acestor câini de a asocia un cuvânt nou cu un obiect nou, fără ca legătura să le fie prezentată explicit. Rezultatele au fost clare: câinii talentați au reușit să învețe numele noilor jucării atât din cuvintele auzite întâmplător în discuțiile stăpânilor, cât și din cele adresate direct lor. Mai mult, au demonstrat această cunoaștere aducând obiectele corecte la comandă, eliminând ipoteza coincidenței.

Cine sunt acești „Câini Savanți”?

Deși entuziasmul este mare, experții subliniază că nu toți patrupezii posedă această abilitate la un nivel atât de înalt. Shany Dror a explicat că, într-un efort de cercetare care a durat șapte ani, echipa sa a identificat doar aproximativ 45 de câini care învață cuvinte la acest nivel de performanță. Aceștia sunt considerați „cazuri excepționale” sau genii canine.

Diversitatea raselor capabile de o asemenea performanță este totuși surprinzătoare. Deși rasa Border Collie este faimoasă pentru inteligența sa (celebrul câine Chaser știa peste 1.000 de cuvinte), studiul a identificat și alte rase capabile de performanțe similare, inclusiv:

• Shih Tzu
• Pekinez
• Yorkshire Terrier
• Câini de rasă mixtă (metis)
• Câini proveniți din adăposturi

Această varietate sugerează că potențialul pentru o înțelegere complexă a limbajului nu este limitat strict genetic la o singură rasă, ci poate apărea spontan în populația canină, fiind probabil influențat și de mediul în care trăiește animalul.

Implicații pentru evoluția limbajului

Rezultatele studiului depășesc sfera chinologiei și intră în teritoriul antropologiei și al evoluției umane. „Am descoperit că acel mecanism există într-adevăr. Asta ne-a oferit un indiciu despre faptul că înainte ca oamenii să dezvolte limbajul, ei dispuneau deja de această capacitate cognitivă foarte complexă de a învăţa de la alţii”, a precizat Dror.

Faptul că un animal care nu posedă limbaj articulat poate totuși să decodeze semantic sunetele emise de o altă specie indică faptul că mecanismele creierului necesare pentru înțelegerea limbajului sunt mult mai vechi și mai răspândite în regnul animal decât se credea anterior.

Scepticism și motivație: Este vorba doar de inteligență?

Nu toți experții sunt convinși că este vorba doar despre o capacitate intelectuală brută. Clive Wynne, specialist în comportament canin la Universitatea de Stat Arizona, deși laudă metodologia studiului, atrage atenția asupra unui aspect crucial: motivația.

Wynne sugerează că diferența dintre un câine „geniu” și unul obișnuit s-ar putea să nu fie neapărat „hardware-ul” (creierul), ci „software-ul” (interesul și motivația). „O posibilitate este aceea că nu facultatea lor intelectuală este excepţională, ci sistemul lor motivaţional”, a explicat el. Un câine obsedat de joacă și de interacțiunea cu stăpânul va fi mult mai atent la detaliile conversației decât unul care este motivat doar de mâncare sau de somn.

Ce înseamnă asta pentru stăpânii de câini obișnuiți?

Chiar dacă nu aveți acasă un Border Collie capabil să recite alfabetul, concluziile studiului sunt valoroase pentru toți proprietarii de animale. Cercetătoarea Shany Dror reamintește că toți câinii, indiferent de nivelul de „geniu”, sunt experți în citirea semnalelor umane.

„Chiar dacă câinii noştri nu cunosc numele obiectelor, cred că putem totuşi să fim mai atenţi la modul în care ne comportăm atunci când interacţionăm cu ei, având în minte ideea secundară că poate ei chiar învaţă ceva din aceste discuţii”, a concluzionat coordonatoarea studiului.

Așadar, data viitoare când vorbiți în preajma câinelui vostru, aveți grijă ce spuneți. S-ar putea să înțeleagă mai mult decât credeți, mai ales dacă subiectul este pizza sau parcul.