Capitala României se confruntă cu o nouă criză majoră în sistemul de sănătate, de data aceasta cauzată nu de lipsa medicamentelor, ci de colapsul infrastructurii de termoficare. Sintagma spitale fără căldură București a devenit realitatea cruntă a acestor zile pentru mii de pacienți și cadre medicale. Situația este de-a dreptul alarmantă în două dintre cele mai mari unități sanitare din țară: Institutul Clinic Fundeni și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”.
Temperaturi de 16 grade în saloane și riscuri majore pentru pacienți
Imaginile descrise de pacienți și personalul medical sunt dezolante. În saloanele unde ar trebui să existe un confort termic optim pentru recuperare, termometrele indică valori de 16-17 grade Celsius. Această temperatură este mult sub standardele sanitare impuse, care prevăd valori de peste 22-24 de grade, în special în secțiile de terapie intensivă și în cele post-operatorii.
Frigul nu este doar un disconfort, ci un factor de risc major. Pentru pacienții cu imunitate scăzută, în special cei oncologici de la Fundeni sau cei cu afecțiuni cardiace grave de la Institutul C.C. Iliescu, expunerea la temperaturi scăzute poate duce la complicații severe, inclusiv infecții respiratorii care le pot fi fatale.
Decizie radicală: Reducerea numărului de operații
În fața acestei situații imposibile, managementul spitalelor a fost forțat să ia măsuri drastice. S-a decis reducerea semnificativă a numărului de intervenții chirurgicale. Practic, se operează doar urgențele majore, cazurile în care viața pacientului depinde de intervenția imediată. Operațiile programate, care suportă amânare, au fost reprogramate pentru o dată incertă, în speranța remedierii avariilor.
Motivul este unul pur medical: riscul de hipotermie intraoperatorie și postoperatorie. Într-o sală de operație, controlul temperaturii este vital. Dacă pacientul pierde căldură corporală, coagularea sângelui este afectată, crește riscul de infecții și recuperarea este mult îngreunată. Medicii refuză să își asume riscul de a opera în condiții improprii, care ar putea compromite rezultatul actului medical.
De ce s-a ajuns aici? Contextul avariei Termoenergetica
Problema nu este una internă a spitalelor, ci ține de infrastructura orașului. Rețeaua de termoficare a Capitalei, gestionată de Termoenergetica, este într-o stare avansată de degradare. Deși spitalele sunt, teoretic, consumatori prioritari, avariile majore pe magistrale fac imposibilă furnizarea agentului termic la parametrii necesari.
În zona platformei Fundeni, unde se află ambele institute afectate, presiunea și temperatura agentului termic livrat sunt mult sub nivelul critic. Deși există promisiuni constante de reabilitare a rețelei, realitatea din teren arată că iarna 2024-2025 prinde din nou sistemul sanitar nepregătit în fața infrastructurii precare.
Reacția pacienților și a personalului medical
Pacienții sunt nevoiți să se învelească cu pături suplimentare aduse de acasă sau să folosească radiatoare electrice, acolo unde instalația electrică a spitalului o permite, deși acest lucru crește riscul de incendiu. Asistentele și medicii lucrează îmbrăcați gros, ceea ce îngreunează manevrele medicale delicate.
„Este inuman să tratezi bolnavi de cancer sau de inimă în frig. Mâinile ne îngheață pe instrumentar, iar pacienții tremură în paturi. Nu putem face performanță medicală în condiții de supraviețuire”, a declarat, sub protecția anonimatului, un medic din cadrul Institutului Fundeni.
Ce urmează?
Autoritățile locale și reprezentanții Termoenergetica au fost notificați cu privire la gravitatea situației. Se caută soluții tehnice pentru a devia agent termic din alte magistrale sau pentru a repara provizoriu tronsoanele afectate. Până atunci, însă, sute de pacienți rămân în așteptarea operațiilor salvatoare, iar alții îndură frigul în saloane, într-o capitală europeană a anului 2025.
Această criză subliniază încă o dată necesitatea urgentă a investițiilor în infrastructura critică și vulnerabilitatea sistemului medical în fața factorilor externi. Până la remedierea situației, prioritatea rămâne stabilizarea pacienților critici și menținerea funcțională a secțiilor de Terapie Intensivă, adesea cu ajutorul surselor alternative de încălzire, acolo unde acestea există.
