Decizie Capitală: Instanța Supremă decide azi soarta Sorinei Pintea după 4 amânări
Ziua de miercuri, 21 ianuarie 2026, marchează un moment crucial în justiția din România, fiind data la care Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este așteptată să pună punct final sagăi judiciare a fostei ministre a Sănătății, Sorina Pintea. După un parcurs legal sinuos și patru amânări succesive, magistrații instanței supreme urmează să se pronunțe asupra recursului în casație, ultima cale extraordinară de atac formulată de apărare.
Miza este uriașă pentru fostul demnitar, care se află deja în spatele gratiilor, executând o pedeapsă privativă de libertate. O eventuală admitere a recursului ar putea răsturna situația juridică, în timp ce respingerea acestuia ar cimenta definitiv sentința pronunțată anterior de instanțele inferioare.
Recursul în casație: Ultima speranță legală
Procesul a ajuns în această fază finală după ce, la data de 1 octombrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu cererea de recurs în casație depusă de Sorina Pintea. Această cale de atac vizează decizia definitivă a instanței clujene, prin care fostul manager al Spitalului Județean de Urgență Baia Mare a fost trimis după gratii.
Instanța supremă a trimis cauza spre judecare unui complet format din trei judecători, fixând inițial termenul pentru 26 octombrie 2025. De la acea dată și până în prezent, complexitatea dosarului sau procedurile interne au dus la amânarea pronunțării în patru rânduri. Astăzi, 21 ianuarie 2026, așteptarea ar trebui să ia sfârșit, completul fiind pregătit să emită decizia finală.
Cronologia condamnării: 3 ani și jumătate cu executare
Situația juridică a Sorinei Pintea s-a agravat decisiv în vara anului trecut. Pe data de 6 iunie 2025, Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința definitivă, condamnând-o pe aceasta la trei ani și jumătate de închisoare cu executare pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată.
Imediat după pronunțarea deciziei definitive, autoritățile au pus în aplicare mandatul. Polițiștii din Tăuții Măgherăuș, județul Maramureș, au acționat prompt la acea dată, punând în executare mandatul emis de Tribunalul Cluj. Această condamnare a venit ca o confirmare a deciziei inițiale a Tribunalului Cluj din aprilie 2024, apelul formulat de Pintea fiind respins ca nefondat.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a impus și sancțiuni complementare severe:
- Interzicerea dreptului de a fi aleasă în funcții publice.
- Interdicția de a ocupa funcția de manager în cadrul unui spital public pe o durată de trei ani.
- Confiscarea sumei de 10.000 de euro.
Acuzațiile DNA: Comisionul de 7%
Dosarul instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a scos la iveală practici ilegale în gestionarea fondurilor publice destinate sănătății. Conform rechizitoriului, faptele s-au petrecut în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, când Sorina Pintea ocupa funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență Baia Mare.
Procurorii au demonstrat în instanță că aceasta ar fi pretins și primit sume de bani necuvenite de la reprezentanții unei societăți comerciale. Mita a fost disimulată sub forma unui procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică. Contractul viza lucrări esențiale pentru unitatea medicală:
„Proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente din Spitalul Județean de Urgență «Dr. Constantin Opriș» Baia Mare.”
Rechizitoriul DNA
Banii au fost primiți în două tranșe, printr-un intermediar, conform anchetatorilor:
- 10.000 de euro – primiți la data de 20 decembrie 2019.
- 120.000 lei – primiți la data de 28 februarie 2020.
Contextul medical: O boală rară și complexă
Un aspect intens dezbătut pe parcursul procesului a fost starea de sănătate a fostei ministre. La începutul anului 2020, Sorina Pintea a dezvăluit public diagnosticul său medical, o situație care a adăugat o dimensiune umanitară cazului juridic.
Aceasta suferă de dermatomiozită, o boală inflamatorie rară și autoimună. Afecțiunea este caracterizată prin atacul sistemului imunitar asupra propriilor țesuturi, manifestându-se prin:
- Slăbiciune musculară severă.
- Erupții cutanate pe zonele expuse la soare (pleoape, mâini).
- Riscuri asociate cu alte afecțiuni grave, inclusiv cancer.
Tratamentul pentru această boală este unul complex, necesitând administrarea de corticosteroizi și imunosupresoare, fapt ce a fost invocat de apărare în diverse etape ale procesului pentru a solicita clemență sau condiții speciale de detenție.
Decizia de astăzi a Înaltei Curți de Casație și Justiție va stabili dacă aceste argumente, alături de cele juridice, au fost suficiente pentru a justifica o reevaluare a sentinței, sau dacă Sorina Pintea își va continua detenția conform condamnării din 2025.
