În luna august 2026, sub coordonarea riguroasă a profesorului universitar doctor Mircea Anghelinu, specialiștii Departamentului de Istorie din cadrul Facultății de Științe Umaniste a Universității „Valahia” din Târgoviște au reluat campania de săpături arheologice Ceahlău în situl preistoric de la Bistricioara-Lutărie III, județul Neamț. Această așezare paleolitică de o valoare inestimabilă oferă o perspectivă unică asupra modului de viață al comunităților umane din paleoliticul superior, fiind un punct de referință pentru întreaga cercetare arheologică din estul Europei.
Miza acestor cercetări sistematice este una uriașă pentru comunitatea științifică internațională și pentru înțelegerea istoriei timpurii a continentului european. Situl conservă o secvență arheologică excepțională, cu numeroase niveluri de locuire datate între 28.000 și 12.000 de ani în urmă, oferind date esențiale despre adaptarea umană la schimbările climatice dramatice din acea epocă. Descoperit în anul 2007, acest sit reprezintă o adevărată capsulă a timpului care ne permite să înțelegem cum au supraviețuit strămoșii noștri în condiții de mediu extreme.
O colaborare internațională de prestigiu finanțată de Fundația Germană pentru Cercetare Științifică
Proiectul de cercetare de la Bistricioara-Lutărie III nu este doar o inițiativă locală, ci un efort științific de anvergură globală. Finanțarea este asigurată în mod direct de Fundația Germană pentru Cercetare Științifică și de Universitatea „Valahia” din Târgoviște. Această susținere financiară solidă permite utilizarea unor tehnologii de ultimă generație și aducerea pe teren a unor specialiști de renume mondial.
Colectivul interdisciplinar reunește cercetători de la instituții academice de top din întreaga lume. Printre partenerii implicați se numără Institutul de Arheologie al Academiei Austriece din Viena, universitățile germane din Köln, Erlangen-Nürnberg și Aachen, precum și Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a Ucrainei din Kiev. De asemenea, la cercetări participă experți de la Muzeul Național de Științe Naturale din Paris, Institutul de Arheologie al Academiei Române din Iași și Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române din Cluj-Napoca. Această concentrare de forțe academice garantează o analiză complexă și pluridisciplinară a fiecărui artefact descoperit.
Tehnici de înaltă rezoluție folosite în aceste săpături arheologice Ceahlău
Săpăturile de la poalele Ceahlăului le oferă studenților și doctoranzilor prilejul rar de a se familiariza cu metodele de săpătură arheologică de înaltă rezoluție. Aceste tehnici moderne presupun înregistrarea tridimensională a fiecărei piese descoperite, utilizarea stațiilor totale pentru cartografierea precisă și prelevarea de probe sedimentologice pentru analize microscopice. Fiecare detaliu, oricât de mic, este esențial pentru reconstituirea contextului istoric exact.
Pe lângă activitatea propriu-zisă de excavare, tinerii cercetători sunt instruiți în tehnicile de conservare și de procesare primară a materialului arheologic direct pe șantier. Acest proces este vital pentru prevenirea degradării artefactelor organice sau a pieselor de piatră cioplită imediat după ce au fost scoase din pământ. Învățarea acestor protocoale stricte de conservare reprezintă o componentă esențială a formării profesionale a viitorilor arheologi.
Seminarii de specialitate susținute direct pe șantierul-laborator
Programul practic de pe teren este completat în mod armonios de o serie de seminarii teoretice susținute de specialiștii din echipa internațională. Aceste sesiuni de discuții acoperă teme extrem de diverse și complexe, esențiale pentru înțelegerea epocii paleolitice. Printre subiectele abordate se numără arheozoologia, tehnologia litică și analiza urmelor de uzură de pe unelte.
Prin intermediul arheozoologiei, studenții învață să identifice speciile de animale vânate de comunitățile preistorice și să interpreteze resturile osoase pentru a înțelege dieta și strategiile de vânătoare ale oamenilor din paleolitic. Analiza tehnologiei litice le permite să înțeleagă modul în care erau cioplite uneltele din silex sau alte roci, în timp ce studiul urmelor de uzură dezvăluie activitățile concrete pentru care erau folosite aceste unelte, fie că era vorba de prelucrarea pieilor, tăierea cărnii sau prelucrarea lemnului.
Șantierul-laborator ca rampă de lansare pentru viitorii istorici ai Universității „Valahia”
Situl de la Bistricioara-Lutărie III reprezintă nu doar un punct de referință pentru cercetarea științifică, ci și un cadru de o valoare inestimabilă pentru pregătirea practică a viitorilor specialiști. Pentru tinerii care aleg să studieze Istoria la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, această experiență depășește cu mult cadrul teoretic oferit de cursurile universitare clasice desfășurate în amfiteatre.
Implicarea directă în investigațiile de teren le oferă ocazia unică de a descoperi, încă de la începutul parcursului lor academic, dimensiunea practică a studiilor istorice. Ei au șansa de a lucra cot la cot cu cercetători de renume internațional, de a înțelege diversitatea perspectivelor științifice și de a pătrunde în profunzimea unei discipline care contribuie direct la o mai bună înțelegere a trecutului îndepărtat al umanității. Această abordare practică și interdisciplinară transformă cercetarea de la Bistricioara într-un adevărat șantier-laborator, pregătind o nouă generație de arheologi români capabili să activeze la cele mai înalte standarde internaționale.
Sursă informații: Gazetadambovitei.ro. Autor sursă: Crina Zamfirescu.
* Acest articol a fost redactat cu asistență AI pe baza informațiilor disponibile public și a trecut prin verificare editorială umană.
