Iubitorii de cultură și istorie au un motiv real de celebrare în iulie 2026, odată cu un eveniment de o importanță majoră pentru patrimoniul național. Muzeul de Artă din Târgoviște, aflat sub egida Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească”, își redeschide oficial secțiunea de artă românească modernă la etajul instituției. Această reconfigurare expozițională marchează finalul unei lungi perioade de așteptare pentru publicul larg și specialiștii din domeniu, oferind o nouă perspectivă asupra evoluției plastice din spațiul românesc.
Decizia de a readuce pe simeze aceste capodopere vine după o absență de șase ani, perioadă în care o parte substanțială a expoziției permanente a fost retrasă din circuitul public. Pentru comunitatea locală și pentru turiștii care vizitează județul Dâmbovița, redeschiderea reprezintă nu doar un act de restituire culturală, ci și o oportunitate rară de a înțelege conexiunile profunde dintre marii artiști ai țării și atmosfera istorică a vechii capitale valahe.
O absență de șase ani și renașterea simezelor din Dâmbovița
În anul 2020, din rațiuni logistice și de conservare, o parte semnificativă a colecției de artă modernă de la etajul muzeului a fost strânsă. Timp de mai bine de o jumătate de deceniu, publicul nu a avut acces la aceste lucrări de o valoare inestimabilă. Astăzi, prin eforturile conjugate ale Consiliului Județean Dâmbovița și ale muzeografilor de la Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, patrimoniul revine în lumina reflectoarelor într-o formulă curatorială proaspătă și riguros structurată.
Noua expoziție permanentă ocupă cele patru săli de la etajul clădirii, cu excepția Sălii de Consiliu, recunoscută pentru decorul său istoric deosebit de încărcat. Organizarea traseului expozițional urmează o linie cronologică fin adaptată la limitele spațiului fizic și la specificul colecției deținute de instituție. Vizitatorii sunt invitați să parcurgă o călătorie vizuală care începe cu primele manifestări ale picturii de șevalet și se încheie cu efervescența avangardei interbelice.
Traseul expozițional: De la primitivi la avangarda secolului XX
Fiecare dintre cele patru săli ale etajului a fost gândită ca un capitol distinct în istoria artei românești, facilitând o înțelegere clară a curentelor și influențelor care au modelat sensibilitatea estetică națională.
Sala 1: Începuturile picturii de șevalet și rigorile academismului
Prima sală este dedicată originilor picturii de șevalet în spațiul românesc, o perioadă marcată de tranziția de la arta religioasă la cea laică. Aici sunt expuse portrete anonime realizate de așa-numiții pictori „primitivi”, dar și lucrări ale artiștilor călători prin Principatele Române, cum a fost Josef August Schöefft. Tot în acest spațiu este reflectată perioada academică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, definită de activitatea primilor profesori și fondatori ai școlilor superioare de arte de la Iași și București, precum Gheorghe Panaiteanu Bardasare, Gheorghe Năstăseanu, Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu. Generațiile formate sub îndrumarea acestora, reprezentate de Mihail Dan, Sava Henția și George Demetrescu Mirea, ilustrează rigoarea tehnică și influențele europene ale vremii.
Sala 2: Modernismul și influența grigoresciană
Cea de-a doua sală surprinde momentul de cotitură din arta românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pragul anului 1900. Figura centrală a acestei revoluții estetice este Nicolae Grigorescu, a cărui viziune asupra luminii și naturii a influențat decisiv generații întregi de pictori. Vizitatorii pot observa cum unii artiști au rămas fideli manierei grigoresciene, precum Arthur Verona, în timp ce alții, ca Gheorghe Petrașcu, au folosit această influență ca pe o trambulină pentru a-și dezvolta un limbaj artistic profund original și personal.
Sala 3: Târgoviște ca muză și refugiu artistic
Unul dintre cele mai emoționante spații ale expoziției este sala a treia, dedicată creatorilor care și-au legat destinele și operele de orașul Târgoviște și de meleagurile dâmbovițene. Această secțiune aduce un omagiu artiștilor care au găsit inspirație în ruinele Curții Domnești sau în peisajele din împrejurimi. Printre aceștia se numără Ștefan Vasilescu, artist buzoian stabilit în Târgoviște la sfârșitul secolului al XIX-lea, ale cărui lucrări sunt expuse alături de creațiile semnate de Bob Bulgaru, Aurel Vasilescu, Gheorghe Petrașcu, Stelian Panțu și Vasile Blendea.
Sala 4: Avangarda și vocile feminine ale perioadei interbelice
Ultima sală a expoziției oferă o privire de ansamblu asupra diversității stilistice din perioada interbelică și din anii imediat următori celui de-al Doilea Război Mondial. Deși selecția este una condensată din cauza limitărilor de spațiu, simezele găzduiesc nume sonore ale istoriei artei: Costin Petrescu, Sabin Popp, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Constantin Isachie, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Dimitrie Gheiață, Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Marius Bunescu și Marcel Iancu. O prezență remarcabilă în acest spațiu o reprezintă artistele fondatoare ale Asociației Femeilor Pictore și Sculptore, printre care se numără Cecilia Cuțescu-Storck, Olga Greceanu, Lucia Demetriade Bălăcescu și Micaela Eleutheriade, ale căror lucrări subliniază rolul esențial al femeilor în modernizarea culturii românești.
O invitație la redescoperirea identității culturale
Redeschiderea acestei expoziții permanente la Muzeul de Artă din Târgoviște nu este doar un eveniment de bifat în agenda culturală a anului 2026, ci o invitație deschisă la introspecție și reconectare cu valorile naționale. Într-o epocă a digitalizării rapide, întâlnirea directă cu textura pânzei, cu tușa de pensulă a marilor maeștri și cu lumina caldă a galeriilor de artă oferă o experiență de neînlocuit. Publicul este așteptat să treacă pragul muzeului pentru a descoperi, pas cu pas, povestea nescrisă a modernității românești.
Sursă informații: Cronica-gaestiului.ro.
* Acest articol a fost redactat cu asistență AI pe baza informațiilor disponibile public și a trecut prin verificare editorială umană.
