Mesaje șterse Ursula von der Leyen Pfizer: Un scandal de proporții zguduie Uniunea Europeană după ce Comisia Europeană a recunoscut că a pierdut sau a distrus mesajele dintre președinta sa, Ursula von der Leyen, și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru achiziționarea vaccinurilor anti-COVID-19 la începutul anului 2021. Această dezvăluire a stârnit critici intense și a ridicat semne de întrebare cu privire la transparența instituției.
În contextul negocierilor pentru achiziționarea a 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer, schimbul de mesaje text dintre von der Leyen și Bourla a atras atenția presei și a publicului. Jurnaliștii au solicitat accesul la aceste înregistrări în conformitate cu regulile de transparență ale UE, însă Comisia Europeană a refuzat constant să le furnizeze.
The New York Times dă în judecată Comisia Europeană
Publicația The New York Times a contestat refuzul Comisiei Europene în instanță, iar în mai 2025, o instanță a UE a decis că blocul comunitar „nu a reușit să explice într-un mod plauzibil” de ce nu a publicat înregistrările. Ca răspuns, Comisia a oferit o explicație care a amplificat controversa: mesajele au fost considerate neimportante și au fost șterse sau pierdute.
Comisia Europeană recunoaște existența mesajelor, dar susține că le-a pierdut
Răspunsul Comisiei confirmă existența mesajelor, menționând că Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, le-a citit „în vara anului 2021”. Cu toate acestea, Comisia susține că nu mai poate găsi mesajele text și afirmă că nu le mai deține. Explicația oferită este că Ursula von der Leyen și-a schimbat telefonul în mod repetat din 2021, fără a transfera complet datele pe noile dispozitive. Când Seibert a căutat recent cel mai recent dispozitiv și mesajele în aplicația Signal, nu le-a găsit.
Critici privind lipsa de transparență
Această situație a stârnit critici dure din partea activiștilor pentru transparență. Nick Aiossa, directorul Transparency International EU, a declarat: „Sunt o mulțime de întrebări — nu găsesc acest răspuns satisfăcător pentru nimeni”. El a întrebat de ce textele nu au fost divulgate dacă se știa că existau în 2021.
Comisia Europeană își menține poziția
Comisia a susținut pe tot parcursul disputei că mesajele text sunt de scurtă durată prin natura lor și nu conțin informații importante, prin urmare nu trebuie păstrate ca înregistrări publice. Această poziție a fost reiterată și în răspunsul recent. Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei, a declarat: „Conform regulilor Comisiei, atât atunci, cât și acum, nu există nicio obligație de a înregistra și stoca informații cu conținut de scurtă durată”.
Deși diferite guverne adoptă abordări diferite față de mesajele electronice în temeiul legilor privind libertatea informației, unele locuri, inclusiv multe state americane și, în unele cazuri, guvernul federal al SUA, le tratează ca înregistrări publice.
Implicații politice pentru Ursula von der Leyen
Gestionarea mesajelor text, denumită frecvent la Bruxelles „Pfizergate”, a reprezentat o problemă politică persistentă pentru Von der Leyen. Aceasta a atras atacuri în special din partea dreptei politice și chiar a determinat un vot de neîncredere împotriva ei la începutul acestei veri.
Dana Green, avocatul publicației The New York Times, a declarat: „Am intentat acest caz pentru a aplica dreptul publicului de acces la informații. Am considerat că acesta este un caz important pentru supravegherea democratică și transparența publică în Uniunea Europeană.”
Scandalul mesajelor șterse ridică întrebări serioase despre transparența deciziilor luate la cel mai înalt nivel în Uniunea Europeană și despre modul în care sunt gestionate informațiile de interes public.
