Scandalul din jurul marilor orașe: Legea centurilor verzi, ținută la sertar în timp ce pădurile dispar
Într-o perioadă în care schimbările climatice și poluarea urbană ating cote alarmante, legea centurilor verzi ar fi trebuit să reprezinte un scut protector pentru sănătatea publică și un pas esențial către alinierea la standardele europene de mediu. Cu toate acestea, realitatea din teren arată o cu totul altă imagine. Bâlbâiala, nepăsarea și interesele economice uriașe fac ca pădurile din jurul marilor orașe din România să fie în continuare tăiate în scop comercial, uneori la ras. Deși noul cod silvic conține prevederi clare care pot opri acest fenomen distructiv, aplicarea lor este blocată într-un hățiș birocratic și politic, lăsând natura la mila drujbelor și a dezvoltatorilor imobiliari.
De ce este blocată legea centurilor verzi în 2026?
București, Cluj, Brașov, Suceava, Iași și Târgu Mureș sunt doar câteva dintre marile centre urbane ale căror locuitori resimt zilnic efectele lipsei de spații verzi. Oamenii își doresc centuri verzi care să acționeze ca un filtru natural împotriva poluării și să tempereze efectele extreme ale schimbărilor climatice. Deși de un an și patru luni există un cadru legislativ care protejează teoretic aceste păduri, specialiștii din cadrul Ministerului Mediului încă nu au reușit să ajungă la un consens în privința normelor de aplicare.
„Sunt câteva aspecte care sunt cumva în contradictoriu în opiniile experților și trebuie să le clarificăm înainte să mergem, dar cel târziu anul acesta va trebui să fie aprobate aceste norme, nu de alta dar ne dorim ca pădurile din jurul orașelor să fie protejate cu adevărat.”
Diana Buzoianu, ministrul Mediului
Această întârziere administrativă are consecințe devastatoare în teren. În lipsa normelor metodologice, legea este practic inaplicabilă, iar administratorii fondului forestier, precum Romsilva, continuă exploatarea masei lemnoase conform vechilor planuri de amenajament, ignorând funcția socială și ecologică a acestor păduri periurbane. Societatea civilă a decis să nu mai aștepte pasivă reacția autorităților centrale.
„Noi ce facem între timp e că propunem un draft pentru minister care să vină din Cluj, adică de jos în sus dacă nu se mișcă ministerul în timp util, și să propunem un draft de norme care este lucrat nu doar de specialiști din Cluj, ci și de specialiști din alte orașe din România, în special București, Suceava, Arad.”
Adrian Dohotaru, activist de mediu
Cazul Hoia-Baciu: Un studiu ținut la sertar din 2023
Unul dintre cele mai flagrante exemple de nepăsare instituțională se regăsește la Cluj-Napoca, oraș recunoscut pentru dinamica sa economică, dar și pentru presiunea imobiliară sufocantă. Pădurea Hoia-Baciu, considerată pe bună dreptate „plămânul Clujului”, ar fi putut fi salvată de tăierile la ras operate de Romsilva. Soluția exista încă din anul 2023, sub forma unui studiu de biodiversitate comandat chiar de Primăria Cluj-Napoca.
Eliana Sevianu și Viorel Arghius, lectori la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, alături de alți colegi cercetători, au muncit asiduu la acest document. Fără acest studiu, procedurile legale pentru declararea zonei drept „arie naturală protejată” nu pot fi demarate. Concluzia experților a fost clară și inechivocă: zona îndeplinește absolut toate criteriile științifice și ecologice pentru a primi statutul de protecție.
Biodiversitatea unică, ignorată de autorități
Valoarea ecologică a pădurii Hoia-Baciu nu constă doar în capacitatea sa de a filtra aerul poluat al municipiului Cluj-Napoca, ci și în ecosistemul fragil pe care îl găzduiește. Cercetătorii au descoperit elemente de faună care necesită protecție imediată, conform directivelor europene.
„Avem aici o populație unică a unei mici broscuțe care este o specie de importanță europenă și care formează aici o populație unică prin faptul că este atât de aproape de un mare oraș. Nicăieri nu se mai găsește așa ceva.”
Eliana Sevianu, lector universitar
Cu toate acestea, din 2023 și până în prezent, documentul este ținut ascuns prin sertarele instituției conduse de primarul Emil Boc. Demersurile privind declararea zonei ca arie naturală protejată sunt amânate sistematic de la un an la altul, într-un mod pe care cercetătorii îl descriu drept inexplicabil.
„Nu știm nimic. Știm că este ținut pe la sertare, că poate în viitor se va face ceva cu el, e păcat că s-au investit niște bani, că ne-am chinuit și noi atât, că banii au fost puțini, am lucrat din pasiune mai mult.”
Viorel Arghius, lector universitar
Presiunea imobiliară și tăierile la ras operate de Romsilva
În timp ce documentele zac în birourile primăriei, realitatea din teren se degradează rapid. Până când autoritățile se vor pune la aceeași masă pentru a debloca situația, pădurea este tăiată la ras de Romsilva. Abordarea pur comercială a administratorului de stat intră în coliziune directă cu nevoile comunității locale. Lemnul este extras și vândut, lăsând în urmă versanți dezgoliți, vulnerabili la alunecări de teren și incapabili să mai ofere beneficiile ecologice de care orașul are disperată nevoie.
„Să maximalizezi doar beneficiul economic al pădurii, că scoți lemn, însemnă să scazi foarte mult celelelate beneficii pe care le aduce pădurea care sunt aer curat, fixarea solului, protecția împotriva inundațiilor, habitat pentru biodiversitate și loc de relaxare pentru cetățenii clujului.”
Eliana Sevianu, lector universitar
Pe lângă tăierile comerciale, o amenințare și mai mare o reprezintă extinderea urbană necontrolată. Presiunile imobiliare la marginea pădurii Hoia-Baciu sunt imense. Terenurile limitrofe fondului forestier au o valoare de piață uriașă, iar dezvoltatorii caută constant portițe legislative pentru a construi ansambluri rezidențiale cât mai aproape de natură, paradoxal, distrugând exact natura care dă valoare zonei.
„Am avut noi mai multe proteste împotriva unor dezvoltări imobiliare pe care în urma mai multor sesizări le-am oprit, și până la urmă și asta este o bucurie, că vorbim de proiecte imobiliare de zeci și sute de milioane de euro care erau efectiv lipite de pădure.”
Adrian Dohotaru, activist de mediu
Reacția autorităților: Bâlbâieli și promisiuni amânate
Încercările de a obține explicații clare din partea autorităților locale s-au lovit de un zid al tăcerii sau de răspunsuri evazive. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a refuzat să acorde un interviu pe această temă, invocând un program extrem de încărcat. Sarcina de a oferi explicații a fost delegată purtătoarei de cuvânt a instituției, Iulia Perșa, a cărei reacție a ilustrat perfect confuzia și lipsa de coordonare din interiorul aparatului administrativ.
„Împreună cu toate instiuțiile încercăm să rezolvăm acest demers și să se întâmple cât mai repede posibil. […] Asta nu pot să vă spun eu. […] Pot să revin, pot să dau un telefon la colega mea? […] Oare noi unde ne-am poticnit cu demersul nostru de a… Dar nu poți să vii până la mine, că eu sunt aici cu domnul de la Digi, afară. Deci practic îl actualizăm pentru Natura 2000? Bine.”
Iulia Perșa, purtător de cuvânt Primăria Cluj-Napoca
Nici la nivelul Prefecturii județului Cluj situația nu este mai clară. Deși instituția ar trebui să vegheze la respectarea legii și la medierea conflictelor de interes public, abordarea rămâne una declarativă, bazată pe promisiuni de viitor, fără termene clare de execuție.
„Vom studia în perioada următoare să vedem care sunt blocajele și împreună cu societatea civilă, respectiv primăria Cluj-Napoca, dar și cu experți de la Ministerul Mediului, ne putem pune la aceeași masă.”
Maria Forna, prefectul județului Cluj
Soluția societății civile pentru salvarea plămânilor verzi
În fața acestei inerții instituționale, activiștii de mediu și cetățenii cer măsuri urgente. Soluția propusă pentru Cluj-Napoca este integrarea pădurii Hoia-Baciu într-un concept mai amplu de dezvoltare durabilă, care să prioritizeze sănătatea publică în detrimentul profitului pe termen scurt.
„Noi spunem primăriei – scoateți-l din sertar, discutați-l în contextul unui inel verde metropolitan, și astfel Hoia să facă parte din această centură verde a orașului.”
Adrian Dohotaru, activist de mediu
În marile centre urbane ale Europei, pădurile din proximitate sunt privite ca un element strategic de siguranță națională în lupta cu schimbările climatice, cu poluarea aerului și cu extinderile imobiliare necontrolate. Ele sunt protejate cu strictețe, fiind transformate în parcuri naturale periurbane destinate recreerii și conservării biodiversității. Este fundamental ca și autoritățile din România, fie ele locale sau centrale, să înțeleagă gravitatea situației cu care se confruntă și să ia măsurile necesare pentru protejarea pădurilor periurbane, atâtea câte au mai rămas, înainte ca drujbele și betoanele să șteargă definitiv aceste oaze de natură de pe harta marilor orașe.
