Avertisment la interviul pentru șefia DIICOT: „Alte state văd cât costă piața drogurilor, noi nu”. Schimbarea radicală propusă de Ioana Albani
Lupta împotriva criminalității organizate din România ar putea suferi o transformare majoră de strategie. În cursa pentru Ioana Albani șefia DIICOT, procurorul a adus în discuție o vulnerabilitate sistemică a autorităților române: lipsa unei imagini clare asupra dimensiunii financiare a pieței drogurilor.
În cadrul interviului susținut miercuri la Ministerul Justiției, Ioana Bogdana Albani a pledat pentru o instituție care să nu mai fie sclavul statisticilor, ci al eficienței reale. Mesajul său a fost clar: numărul de dosare nu reflectă neapărat siguranța cetățeanului.
„Intelligence Driven Prosecution” – Noua armă propusă
Conceptul central propus de Albani este cel de „intelligence driven prosecution”. Aceasta reprezintă o trecere de la reacția post-factum la o abordare proactivă, bazată pe informații și analiză, înainte de a se ajunge la primele arestări.
Procurorul a explicat diferența dintre o anchetă clasică și una bazată pe intelligence, subliniind că lovirea unui simplu palier de execuție nu destabilizează o rețea criminală puternică.
„Orientarea capacității pe care o are Direcția către zona de impact în mediul infracțional. Înseamnă colectare de informații și analiză, crearea direcției de acțiune, acțiunea și evaluarea impactului (…) Să fii hrănit cu informații mai înainte de a ajunge la sesizare – de tipul X persoană, cu Y altă persoană, cu altcineva, au o organizație, nu știm exact, dar putem puncta.”
Ioana Bogdana Albani, candidat șefia DIICOT
Albani a criticat subtil dependența de flagrant, care, deși spectaculos, este limitat ca efect pe termen lung.
„Un flagrant e un flagrant, atât ai, atât construiești. O captură, atât e, ai prins un om, ai prins kilograme, dar în spatele ei nu ai avut nimic.”
Ioana Bogdana Albani
Vulnerabilitatea majoră: Banii din droguri
Unul dintre cele mai alarmante puncte atinse în discuția despre Ioana Albani șefia DIICOT a fost incapacitatea statului român de a evalua corect fluxurile financiare generate de traficul de droguri. În timp ce partenerii externi au mecanisme de auditare a pieței negre, România operează parțial „în orb” din punct de vedere financiar.
„Traficul de droguri are o dimensiune consistentă în materie financiară, produce bani, foarte mulți, e adevărat. Alte state sunt capabile să vadă cât costă piața drogurilor, nu am văzut o astfel de cuantificare la nivelul României, de la nivelul parchetului nici nu am putea face noi o astfel de estimare.”
Ioana Bogdana Albani
Această declarație subliniază necesitatea ca DIICOT să colaboreze mai strâns cu analiștii financiari și poliția pentru a înțelege nu doar cine vinde, ci și unde se duc profiturile uriașe.
Pericolul din București: Substanțele noi și viteza de reacție
Șefa serviciului de combatere a traficului stradal a atras atenția și asupra unui fenomen extrem de dinamic: apariția substanțelor psihoactive noi (NPS). Birocrația legislativă din România nu ține pasul cu chimiștii rețelelor de trafic.
Albani a dat exemplul situației din Capitală, unde o substanță dominantă a fost înlocuită aproape instantaneu de alta, imediat ce autoritățile au început să o combată eficient.
„Ne-am confruntat, pe zona Bucureștiului, până în 2023, cu o substanță care a circulat abundent în București. În 2023, 2024, a apărut imediat cea de-a doua substanță care macină zona Bucureștiului. Bucureștiul are o problemă destul de importantă la acest moment cu privire la substanțele psihoactive noi.”
Ioana Bogdana Albani
Soluția propusă este accelerarea procedurilor de clasificare. Trecerea rapidă a unei substanțe în tabelele de droguri interzise crește riscurile pentru traficanți și, implicit, scade disponibilitatea acesteia pe piață.
Schimbarea țintei: De la stradă la aprovizionare
În viziunea Ioanei Albani, succesul DIICOT nu ar trebui măsurat în numărul de dosare cu mici dealeri, ci în capacitatea de a ajunge la sursă. Această strategie ar putea duce, paradoxal, la o scădere a numărului de dosare instrumentate, dar la o creștere exponențială a impactului social pozitiv.
„Dacă am fi capabili să ajungem în acea zonă de aprovizionare la droguri, că doare pe toată lumea. Zona de aprovizionare, nu este vorba de o singură persoană, este vorba de mai multe persoane cu mai multă potență financiară. Acea țintă nu mai produce atâtea dosare, prin urmare, tendința este aceea de a tinde spre scădere. Este anormal să ne gândim la creșteri.”
Ioana Bogdana Albani
Această abordare pragmatică sugerează că DIICOT, sub o nouă conducere, ar putea prioritiza calitatea anchetelor în detrimentul cantității, vizând destructurarea marilor rețele de aprovizionare care alimentează piața românească.
