O situație îngrijorătoare a fost semnalată la începutul acestui an în județul Covasna, unde o invazie de castori în Covasna a transformat malurile râului Olt într-un peisaj dezolant. Localnicii din Sfântu Gheorghe asistă neputincioși la distrugerea vegetației, în timp ce autoritățile de mediu și cele de gospodărire a apelor analizează riscurile pe care aceste rozătoare le prezintă pentru siguranța digurilor.
Copacii de pe malul Oltului, puși la pământ
În zona municipiului Sfântu Gheorghe, impactul prezenței castorilor este vizibil la tot pasul. Arbori masivi sunt roși la bază, unii fiind deja prăbușiți în albia râului, iar alții stând să cadă la prima rafală de vânt. Oamenii care tranzitează zona sau merg la pescuit spun că numărul animalelor a crescut considerabil față de anii trecuți și că pagubele sunt tot mai evidente.
Un localnic care monitorizează zilnic situația a descris ritmul alert în care castorii doboară vegetația:
„Așa arată! Copacul de aici, urmăresc în cât timp o să îl dărâme. Urmăresc! Zilnic trec pe-acolo. Ăsta mai are o săptămână și se dărâmă. Nu e bine. Uitați-vă pe mal câți copaci sunt doborâți. Tot mai mulți. Eu sunt pescar, cunosc râurile astea… Tot mai mulți și tot mai multe distrugeri.”
Localnic, Sfântu Gheorghe
Opiniile în comunitate sunt împărțite. În timp ce unii admiră revenirea naturii sălbatice, alții se tem de consecințe, amintind de inundațiile din trecut și de posibilitatea ca aceste animale să fi migrat sau să fi fost aduse artificial în zonă.
Pericolul nevăzut: Cum sunt afectate digurile de apărare
Dincolo de aspectul estetic și de pierderea arborilor, adevărata problemă o reprezintă infrastructura hidrotehnică. Specialiștii avertizează că activitatea castorilor nu se rezumă doar la doborârea copacilor. Aceste animale sunt ingineri pricepuți, dar galeriile pe care le sapă pot deveni o amenințare serioasă pentru stabilitatea digurilor care protejează localitățile de inundații.
Laszlo Sandor, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Covasna, a explicat mecanismul prin care aceste construcții subterane pot duce la cedarea digurilor:
„Pe cursurile de apă mai mici, îndiguite, castorii își fac galeriile din cursul de apă spre incintă, în jur de 10 metri are această galerie lungime unde își face culcușul. Această distanță, dacă este mai mică decât distanța dintre Pârâu și dig, atunci galeria ajunge până în corpul digului. Având în vedere că are și o dimensiune destul de mare, undeva la 80 de centimetri este diametrul acestor galerii pe care le sapă, prin asta se diminuează stabilitatea digurilor, existând oricând un pericol pentru cedarea acestora.”
Laszlo Sandor, director SGA Covasna
O specie protejată, greu de controlat
Situația este complicată de statutul legal al castorului eurasiatic. Fiind o specie strict protejată prin lege, autoritățile locale și cetățenii nu pot interveni asupra populațiilor de castori decât în condiții foarte specifice. Intervențiile sunt permise, de regulă, doar atunci când sunt afectate în mod direct livezi, culturi agricole sau arbori care pun în pericol locuințele.
Statisticile din anii trecuți indicau o populație de aproximativ 300-400 de familii de castori în județul Covasna. Având în vedere că o singură familie este compusă din 6-7 membri, numărul total al exemplarelor este semnificativ, ceea ce explică presiunea tot mai mare asupra ecosistemului local de pe malurile Oltului.
