În contextul digitalizării accelerate din 2026, infractorii cibernetici și-au rafinat metodele de atac, vizând tot mai agresiv utilizatorii de servicii bancare și contribuabilii. Un nou val de fraude online BT Go ANAF a fost identificat de specialiști, punând în pericol economiile a mii de români. Autoritățile și experții în securitate cibernetică au emis avertismente clare cu privire la tehnicile sofisticate prin care atacatorii încearcă să obțină acces la conturile bancare sau date sensibile.
Capcana site-urilor clonă BT Go
Una dintre cele mai periculoase metode active în această perioadă implică crearea unor pagini web care imită aproape perfect interfața aplicației BT Go. Atacatorii se bazează pe neatenția utilizatorilor care caută aplicația prin motoarele de căutare (precum Google sau Bing) în loc să acceseze adresa directă.
Aceste site-uri false apar printre primele rezultate și solicită datele de autentificare. Odată introduse, informațiile ajung direct în mâinile infractorilor, care pot accesa conturile reale și pot efectua tranzacții neautorizate. Pentru a evita acest scenariu, recomandarea fermă este ca autentificarea pe desktop să se facă exclusiv prin site-ul oficial bancatransilvania.ro sau prin link-ul direct goapp.bancatransilvania.ro. Orice altă adresă web, chiar dacă seamănă vizual, reprezintă un risc major de fraudă.
Atacul prin impersonarea ANAF
Pe lângă clienții băncilor, și companiile sau persoanele fizice sunt ținte predilecte. O metodă frecventă implică folosirea identității ANAF. Victimele sunt contactate sub pretexte care induc panică sau urgență, cum ar fi „regularizări”, „recalculări” sau promisiunea unor „restituiri” de taxe.
Este vital de reținut că ANAF nu solicită niciodată bani prin telefon, WhatsApp sau SMS și nu cere transmiterea datelor companiei prin link-uri dubioase. Orice mesaj care cere o plată urgentă sau date confidențiale printr-un canal neoficial trebuie tratat ca o tentativă de înșelăciune.
Pericolul Spoofing: Când „Banca” te sună
Tehnologia permite acum infractorilor să falsifice numărul de telefon care apare pe ecranul victimei, o tehnică numită spoofing. Astfel, un apel poate părea că vine chiar de la bancă sau de la un serviciu de asistență.
Au fost raportate cazuri complexe în care atacatorii apelează serviciul BT Visual Help folosind un număr falsificat (al clientului), declanșând trimiterea unui mesaj real de la bancă către client. Victima, primind un mesaj legitim de la bancă în timp ce vorbește cu „operatorul” (infractorul), este mult mai dispusă să ofere date sensibile sau să acceseze link-uri. Regula de aur este simplă: dacă primiți un mesaj cu un link fără să fi solicitat asistență, nu îl accesați și contactați banca imediat pe un canal verificat.
Mirajul investițiilor și controlul la distanță
Escrocii exploatează și dorința de câștig rapid, promovând scheme de investiții fictive cu „randament garantat” sau contactând victimele pentru presupuse „dividende de încasat”. Aceste fraude vin adesea la pachet cu solicitarea de a instala aplicații de control la distanță, precum AnyDesk sau TeamViewer.
Prin aceste aplicații, infractorii preiau controlul total asupra dispozitivului victimei, putând accesa aplicațiile bancare fără ca utilizatorul să mai poată interveni. Banca avertizează că nu va solicita niciodată instalarea unor astfel de programe, efectuarea de „simulări de plăți” sau transmiterea de coduri PIN și OTP.
Cum ne protejăm în 2026
Specialiștii recomandă o vigilență sporită. Verificați întotdeauna sursa mesajelor, mai ales când acestea implică plăți sau modificări ale datelor de acces. Nu instalați aplicații la recomandarea unor necunoscuți și nu cedați presiunii psihologice. Fraudele se bazează pe urgență – mesaje de tipul „acum” sau „contul va fi blocat”. În astfel de situații, cea mai sigură soluție este să închideți apelul și să verificați informația sunând singuri la numărul oficial al instituției.
