Datoria comună UE: Criza care divide Europa?

Propunerea Comisiei Europene de a extinde puterea de împrumut a Uniunii Europene, ca parte a propunerii de buget pe șapte ani, a aprins o dezbatere aprinsă în rândul statelor membre. Această decizie, care ar permite Bruxelles-ului să împrumute sute de miliarde de euro de la investitori internaționali, este văzută de unii ca o soluție necesară pentru a face față crizelor și pentru a finanța proiecte importante, în timp ce alții o consideră o amenințare la adresa stabilității financiare a Uniunii.

Ce presupune datoria comună?

Planul Comisiei prevede că datoria la nivelul UE ar fi limitată la finanțarea unor eforturi specifice, precum ajutorul pentru Ucraina, răspunsul la crize neprevăzute și plăți către guvernele naționale. Nu este vorba, așadar, de un cec în alb, ci de un mecanism mai structurat.

Opoziția țărilor „frugal”

Țările bogate din nordul Europei, precum Germania și Țările de Jos, cunoscute pentru aversiunea lor față de împrumuturile excesive, se opun vehement ideii de datorie comună. Ele consideră că acest lucru ar putea destabiliza proiectul european și ar putea duce la riscuri financiare semnificative. Ministrul german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a exprimat clar opoziția Germaniei, chiar dacă Germania și-a schimbat recent poziția față de cheltuielile interne finanțate din datorii.

Argumente pro și contra

Susținătorii datoriei comune susțin că aceasta ar reduce dependența bugetului UE de contribuțiile statelor membre recalcitrante și ar permite Uniunii să se finanțeze mai ușor pentru proiecte importante. De asemenea, ar oferi rate ale dobânzii mai mici decât dacă țările ar împrumuta individual. Pe de altă parte, criticii se tem de riscul ca țările care nu își achită datoria să afecteze financiar celelalte state membre.