O analiză financiară recentă publicată de deputatul USR Daniel Blaga dezvăluie o realitate îngrijorătoare despre companiile publice din Dâmbovița, demontând mitul eficienței economice a statului în plan local. Deși cifrele oficiale raportate pe hârtie sugerează un portofoliu public profitabil, datele arată că această stabilitate este o iluzie întreținută artificial de un singur operator aflat în poziție de monopol regional. În spatele acestei fațade de succes se ascund zeci de milioane de lei sub formă de datorii, companii aflate în faliment și entități comunale care funcționează doar ca simple relicve administrative.
Această radiografie detaliată a fost realizată pe baza datelor din aplicația Companii Publice România, un instrument digital dezvoltat de Cosette Chichirău care centralizează situațiile financiare oficiale depuse la Ministerul Finanțelor. Rezultatele aferente exercițiului financiar 2025 arată că, dincolo de discursurile triumfaliste ale autorităților locale, structura economică a județului este profund dezechilibrată și vulnerabilă în fața oricărui șoc de piață.
Monopolul regional: Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița SA și iluzia profitului
Conform datelor centralizate, în județul Dâmbovița sunt înregistrate oficial 18 companii publice. Dintre acestea, 16 sunt active și au depus raportările financiare obligatorii. La o primă vedere, rezultatul net cumulat al acestor entități este unul pozitiv, ridicându-se la 16,9 milioane de lei, la o cifră de afaceri totală de peste 286 de milioane de lei, cu un număr total de 1.492 de angajați. Totuși, o analiză mai atentă arată că acest succes raportat este generat aproape în totalitate de o singură entitate.
Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița SA generează singură nu mai puțin de 14 milioane de lei din profitul total, ceea ce reprezintă un procent uriaș de 83%. De asemenea, acest operator regional concentrează aproape jumătate din numărul total de angajați ai companiilor publice din județ, având 696 de salariați. Profitul masiv nu este însă rezultatul unei eficiențe manageriale deosebite sau al unei competiții câștigate pe piața liberă, ci provine direct din poziția de monopol legal pe care compania o deține asupra rețelei regionale de distribuție a apei.
În lipsa acestui gigant regional, restul de 17 companii publice din județ abia reușesc să cumuleze împreună un profit modest de 2,9 milioane de lei. Această discrepanță majoră arată că majoritatea covârșitoare a firmelor de stat din județ funcționează la limita supraviețuirii sau sunt direct dependente de subvenții și contracte direcționate.
Dependența de banul public și pierderile de la Municipal Construct SA
O altă problemă structurală identificată în analiză este dependența companiilor deținute de autoritățile locale de contractele cu propriile instituții tutelare. Un exemplu clar în acest sens este Lucrări Drumuri și Poduri Dâmbovița SA (LDP). Această societate își asigură veniturile și execută lucrări în principal pentru Consiliul Județean Dâmbovița, adică exact autoritatea publică care a înființat-o și care o controlează direct. Acest model de business de tip circuit închis ridică semne de întrebare privind competitivitatea reală a companiei pe o piață liberă.
Situația devine și mai critică în cazul Municipal Construct SA, o companie deținută direct de Consiliul Local Târgoviște. Deși această entitate înregistrează a patra cea mai mare cifră de afaceri din întregul județ, ridicându-se la 22 de milioane de lei, managementul acesteia a raportat pentru anul 2025 o pierdere netă de 4 milioane de lei. Această discrepanță majoră între volumul de afaceri și rezultatul financiar net indică probleme grave de eficiență operațională și de control al costurilor.
Datoriile ascunse: Peste 100 de milioane de lei blocate în falimente
Dincolo de rezultatele curente ale companiilor active, care cumulează deja datorii de peste 66 de milioane de lei, analiza deputatului Daniel Blaga scoate la lumină o categorie specială de entități, numite sugestiv „morți uitați”. Este vorba despre companii aflate în faliment care nu mai depun bilanțuri contabile de ani de zile, dar care rămân înregistrate în portofoliul public cu datorii uriașe care apasă indirect asupra bugetelor locale.
Cel mai grav caz este cel al Termica SA, companie aflată în subordinea Consiliului Local Târgoviște. Ultima raportare financiară a acestei societăți datează din anul 2021, însă ea figurează în continuare în evidențe cu o datorie colosală de 32 de milioane de lei. Aceasta reprezintă cea mai mare datorie individuală din tot județul Dâmbovița, depășind chiar și obligațiile financiare cumulate ale Companiei de Apă.
Un alt exemplu de eșec administrativ este Prestări Servicii Municipale Moreni SRL, o firmă aflată în faliment oficial din anul 2023, care a lăsat în urmă datorii nerezolvate în valoare de 3 milioane de lei. Dacă adunăm datoriile acestor companii inactive la cele ale societăților aflate în funcțiune, datoria totală a portofoliului public dâmbovițean depășește pragul critic de 100 de milioane de lei, o sumă uriașă care reprezintă o povară reală pentru dezvoltarea județului.
Relicvele administrative: Firmele comunale cu activitate zero
La polul opus al marilor operatori județeni se află firmele înființate de consiliile locale ale comunelor. Analiza evidențiază situația a patru astfel de societăți din localitățile Bezdead, Cândești, Gura Ocniței și Potlogi. Aceste entități au scheme de personal extrem de reduse, variind între 0 și 4 angajați, și înregistrează cifre de afaceri neglijabile.
Mai mult decât atât, două dintre aceste firme comunale au raportat oficial o cifră de afaceri de zero lei. Aceste societăți sunt considerate de analiști simple relicve administrative, create fără o strategie economică reală, care nu produc nicio activitate economică vizibilă și care servesc doar ca structuri birocratice pe hârtie, consumând resurse fără a aduce niciun beneficiu comunităților locale.
Consecințele economice pentru județul Dâmbovița
Această analiză detaliată arată că modelul actual de administrare a companiilor publice din județul Dâmbovița este nesustenabil pe termen lung. Dependența de monopoluri, contractele exclusive cu statul și menținerea artificială a unor entități falimentare blochează fonduri importante care ar putea fi direcționate către proiecte reale de infrastructură, educație sau sănătate.
Pentru ca situația să se schimbe, este necesară o reformă profundă a guvernanței corporative în aceste companii, transparentizarea totală a contractelor publice și o evaluare strictă a oportunității menținerii în viață a societăților care generează doar pierderi și datorii pe seama contribuabililor.
Sursă informații: Gazetadambovitei.ro. Autor sursă: Crina Zamfirescu.
* Acest articol a fost redactat cu asistență AI pe baza informațiilor disponibile public și a trecut prin verificare editorială umană.
